Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită. România estimează importuri de energie de până la 2.300 MW

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, în contextul deficitului de producție de energie electrică generat de condițiile hidrologice dificile. Ministerul Energiei transmite că Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar pentru orele de vârf din această seară România estimează importuri de până la 2.300 MW.

Autoritățile susțin că alimentarea cu energie electrică nu este în acest moment în pericol, necesarul de consum urmând să fie acoperit printr-un mix format din producție internă, importuri și utilizarea capacităților aflate în rezervă.

Unitatea 2 de la Cernavodă, oprită controlat

Potrivit Ministerului Energiei, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită joi, la ora 10:53, în condițiile în care România se confruntă cu o perioadă dificilă pentru producția de energie electrică.

Instituția precizează că oprirea s-a realizat controlat și că, în prezent, Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții stabile.

Ministerul Energiei estimează că necesarul de consum va putea fi acoperit prin combinarea producției hidro, eoliene și a capacităților pe cărbune disponibile, la care se adaugă energia importată.

„Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național”, a transmis Ministerul Energiei.

România poate importa până la aproximativ 4.000 MW

România are, în prezent, o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.

Pentru intervalul de consum maxim din seara de joi, necesarul de import este estimat la până la 2.300 MW, nivel care, potrivit autorităților, se încadrează în capacitățile comerciale disponibile.

În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a ajuns la aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub estimarea Dispecerului Energetic Național.

Pentru joi, consumul maxim este prognozat la aproximativ 6.900 MW.

Ce surse de energie poate folosi România

Ministerul Energiei afirmă că România dispune de rezerve suplimentare care pot fi activate în funcție de evoluția sistemului și de necesitățile operative.

Printre acestea se află:

• capacități de producție pe gaze naturale;
• grupuri energetice pe cărbune;
• producție hidro;
• centrale solare și eoliene;
• sisteme de stocare în baterii.

Printre capacitățile disponibile se numără Grupul energetic Rovinari 4, cu o putere de 330 MW, precum și cel puțin 300 MW din producția Hidroelectrica, în funcție de limitele tehnice și de resursa de apă disponibilă.

Producția eoliană, importantă în următoarele șapte zile

Pentru următoarea săptămână, producția de energie eoliană este estimată să aibă o contribuție importantă la acoperirea necesarului.

Prognozele indică:

• o producție eoliană medie de aproximativ 525 MW;
• un nivel maxim estimat la 1.560 MW;
• un nivel minim de aproximativ 100 MW.

Autoritățile consideră că asocierea producției interne cu importurile, energia hidro, producția eoliană și capacitățile aflate în rezervă poate compensa temporar reducerea producției nucleare.

România se bazează pe importuri după oprirea celor două unități de la Cernavodă

Oprirea Unității 2 vine după ce Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la 28 iulie, pe fondul nivelului excepțional de scăzut al Dunării.

Cele două unități nucleare au o importanță majoră pentru sistemul energetic național. Potrivit Ministerului Energiei, oprirea Unității 2 presupune pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW, echivalentul a circa 10% din producția națională.

În acest context, România utilizează prioritar mecanismele de piață, producția internă disponibilă, capacitățile de stocare și schimburile comerciale cu statele vecine.

Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană

România a informat Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Energie (DG ENER) și Electricity Coordination Group (ECG) cu privire la situația sistemului energetic și la măsurile luate pentru menținerea siguranței în alimentarea cu electricitate.

Ministerul Energiei precizează că, la 7 august 2026, România a transmis o alertă timpurie în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscurile din sectorul energiei electrice.

Ulterior, la 10 august 2026, România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză energetică.

Potrivit autorităților, demersurile au fost determinate în principal de seceta hidrologică severă, de temperaturile ridicate și de efectele acestora asupra producției de energie electrică.

La 11 august a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană.

România cere menținerea unor capacități pe cărbune

În cadrul discuțiilor cu partenerii europeni, România a atras atenția că retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW de capacități pe cărbune rămase în funcțiune, în cadrul jaloanelor PNRR, ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național.

Subiectul urmează să fie notificat oficial Comisiei Europene și discutat cu instituțiile europene competente.

Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2026, Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice. Documentul oferă cadrul pentru utilizarea graduală a măsurilor necesare protejării sistemului în cazul agravării situației.

Consumul voluntar de energie a scăzut cu 3-5% în orele de vârf

Autoritățile anunță că apelurile adresate populației și companiilor pentru reducerea voluntară a consumului au avut deja efecte.

În intervalele de vârf, consumul a fost redus cu aproximativ 200-300 MW, ceea ce reprezintă între 3% și 5% din consumul total.

Ministerul Energiei poartă discuții și cu marii consumatori industriali pentru mutarea anumitor activități în afara orelor de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.

România cere o evaluare regională a securității energetice

Autoritățile române au solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

România urmărește inclusiv clarificarea disponibilității reale a mecanismelor de asistență de urgență între operatorii de transport și sistem din țările europene, ținând cont de eventualele limite tehnice, contractuale și de reglementare.

În cazul unei deteriorări suplimentare a situației, mecanismele europene de cooperare pot permite acordarea de sprijin între statele membre, în măsura în care există capacitate tehnică disponibilă.

Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele și schimburile transfrontaliere, urmând să ajusteze în timp real utilizarea resurselor pentru menținerea echilibrului și siguranței Sistemului Electroenergetic Național.