Scandal fără precedent în Justiție: CSM acuză o campanie de denigrare, iar magistrați, jurnaliști și ONG-uri vorbesc despre „liste negre”
Un conflict de amploare a izbucnit în sistemul judiciar după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat, în 9 iunie, o hotărâre de 76 de pagini prin care susține că Justiția este supusă unui „atac fără precedent în istoria post-revoluționară a României”. Documentul identifică politicieni, organizații civice și instituții media pe care le acuză că ar fi participat la o campanie de denigrare și decredibilizare a puterii judecătorești.
În raport sunt menționați, între alții, premierul Ilie Bolojan, liderul USR Dominic Fritz, mai mulți membri ai USR, publicațiile Recorder și G4Media, precum și organizațiile civice Declic și Corupția Ucide. Potrivit CSM, acțiunile și declarațiile acestora ar fi contribuit la afectarea independenței Justiției și la slăbirea încrederii publice în sistemul judiciar.
Reacția ONG-urilor: „Practici demne de un regim totalitar”
Organizația Declic a reacționat dur după publicarea raportului, acuzând CSM că a întocmit „liste negre” cu jurnaliști și organizații civice care au criticat problemele din Justiție.
„CSM a creat un derapaj grav prin întocmirea unor liste cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din sistem. Aceste practici sunt demne de un regim totalitar, nu metode democratice”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic. Organizația a anunțat că va continua demersurile în instanță prin care contestă numirea Liei Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
USR: „O hotărâre care împarte presa în bună și rea”
Și Uniunea Salvați România a criticat documentul adoptat de Secția pentru judecători a CSM. Reprezentanții partidului susțin că magistrații au dreptul să își apere independența și demnitatea profesională, însă consideră că nominalizarea unor politicieni, partide, jurnaliști și redacții într-un astfel de raport depășește limitele unei reacții instituționale legitime.
USR avertizează că există riscul ca o instituție fundamentală a statului să transforme criticile și opiniile exprimate în spațiul public într-o presupusă campanie coordonată împotriva Justiției, afectând astfel dezbaterea democratică.
Magistrați contestă modul în care a fost invocat sprijinul judecătorilor
Una dintre cele mai controversate afirmații din raportul CSM este aceea că 3.580 de judecători, reprezentând aproximativ 84% din total, ar susține demersul Secției pentru judecători. Mai mulți magistrați au contestat însă această interpretare.
Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că în multe adunări generale ale instanțelor nu a fost discutat raportul de 76 de pagini, ci exclusiv proiectul noii legi a salarizării.
„Afirmația că 3.580 de judecători susțin acest demers este o minciună”, a transmis acesta într-o reacție publică.
La rândul său, judecătoarea Sorina Marinaș a susținut că niciun judecător nu a avut cunoștință despre conținutul documentului înainte de adoptare și că raportul nu a fost supus votului în adunările generale ale instanțelor. Critici similare au fost formulate și de Asociația Forumul Judecătorilor din România, care a contestat prezentarea unei susțineri „cvasiunanime” din partea corpului magistraților.
Jurnaliștii vizați: „Vom continua să scriem despre Justiție”
Publicațiile nominalizate în raport au respins acuzațiile formulate de CSM și au transmis că vor continua să relateze despre activitatea sistemului judiciar atunci când există un interes public legitim.
Jurnalistul Liviu Avram de la G4Media a afirmat că redacției i se reproșează faptul că a scris prea mult despre problemele din Justiție, însă a precizat că acest subiect va rămâne în atenția publicației. Reacții similare au venit și din partea Recorder, care a criticat includerea jurnaliștilor și organizațiilor civice într-un document oficial al autorității care garantează independența Justiției.
CSM și Lia Savonea: „Scopul a fost slăbirea puterii judecătorești”
De cealaltă parte, conducerea sistemului judiciar susține că reacția era necesară. Secția pentru judecători a CSM afirmă că, în ultimul an, Justiția a fost supusă unor presiuni constante și unei campanii de decredibilizare care urmărește modificarea regulilor de funcționare a puterii judecătorești. Instituția a anunțat inclusiv informarea unor organisme europene cu privire la situația pe care o consideră fără precedent.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat că scopul presiunilor exercitate asupra sistemului judiciar a fost „slăbirea puterii judecătorești” și diminuarea independenței reale a judecătorilor.
Conflictul deschis dintre CSM, o parte a corpului magistraților, organizațiile civice și presa reprezintă unul dintre cele mai tensionate momente din Justiția română din ultimii ani și riscă să amplifice dezbaterea privind independența sistemului judiciar, transparența și dreptul la critică într-o societate democratică.
