Fitch menține ratingul României la „BBB-”, dar păstrează perspectiva negativă. Economia evită retrogradarea în categoria „junk”

România își păstrează ratingul de investiții, însă avertismentele privind deficitul și datoria publică rămân

România a evitat, cel puțin pentru moment, retrogradarea în categoria statelor cu risc investițional ridicat. Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat vineri calificativul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, menținând astfel țara în categoria recomandată investițiilor.

Decizia este una importantă pentru economia românească, deoarece păstrează accesul statului la finanțare în condiții mai avantajoase și evită, deocamdată, o eventuală trecere în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), care ar fi dus la creșterea costurilor de împrumut și la reducerea interesului unor investitori instituționali.

Totuși, perspectiva negativă transmisă de Fitch arată că riscurile fiscale și economice nu au dispărut. Agenția consideră că România beneficiază de un răgaz pentru continuarea consolidării bugetare, însă avertizează că lipsa reformelor și deteriorarea finanțelor publice pot conduce la o retrogradare în următoarea perioadă.

Ce înseamnă ratingul „BBB-” și de ce este important

Ratingul suveran reprezintă evaluarea capacității unui stat de a-și plăti datoriile.

Calificativul BBB- este ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor (investment grade). O retrogradare cu o singură treaptă ar plasa România în categoria speculativă („junk”), ceea ce ar avea consecințe directe:

• statul s-ar împrumuta mai scump pe piețele internaționale;
• dobânzile la obligațiunile emise de România ar putea crește;
• o parte dintre fondurile mari de investiții nu ar mai putea cumpăra titluri românești, deoarece regulamentele interne permit investiții doar în state cu rating investițional.

Prin urmare, decizia Fitch oferă Guvernului timp suplimentar pentru implementarea reformelor fiscale și reducerea dezechilibrelor bugetare.

Reducerea deficitului bugetar a cântărit în decizia Fitch

Unul dintre principalele argumente care au stat la baza menținerii ratingului a fost evoluția deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026.

Potrivit Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni cu un deficit de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

Autoritățile au prezentat această evoluție drept dovada că măsurile fiscale adoptate încep să producă efecte.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut în dialogul cu agențiile de rating că:

• veniturile bugetare sunt în creștere;
• cheltuielile sunt mai bine controlate;
• investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR continuă.

Cu toate acestea, Fitch atrage atenția că rezultatele din primele șase luni nu sunt suficiente pentru eliminarea riscurilor.

Deficitul rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană

Deși situația bugetară s-a îmbunătățit comparativ cu anul trecut, România continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană.

Bugetul pentru 2026 este construit pe o țintă anuală de 6,2% din PIB, iar agenția de rating avertizează că România va continua să aibă unul dintre cele mai mari deficite dintre statele cu rating „BBB”.

Pentru Fitch, nu este suficientă reducerea temporară a deficitului.

Agenția urmărește dacă autoritățile vor reuși să mențină disciplina fiscală și în 2027 și 2028, perioadă în care presiunile politice și sociale asupra bugetului ar putea crește.

Datoria publică continuă să crească

Un alt motiv pentru menținerea perspectivei negative este evoluția datoriei publice.

Deși deficitul începe să se reducă, statul continuă să se împrumute pentru finanțarea cheltuielilor și refinanțarea datoriei existente.

Estimările Fitch arată că:

• la sfârșitul anului 2025 datoria publică ajunsese la aproape 59% din PIB;
• aceasta ar putea urca la aproximativ 63% din PIB până în 2027.

În lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, traiectoria datoriei ar putea continua să crească și după această perioadă.

Potrivit agenției, stabilizarea datoriei publice reprezintă unul dintre principalele criterii care vor influența viitoarele decizii privind ratingul României.

Economia încetinește, iar consumul populației este afectat

Fitch estimează că economia României va continua să crească sub potențial în următorii ani.

Printre cauzele identificate se numără:

• măsurile fiscale restrictive;
• cererea externă redusă;
• diminuarea puterii de cumpărare a populației;
• inflația persistentă.

Creșterea taxelor și înghețarea unor venituri reduc consumul gospodăriilor, în timp ce investițiile susținute din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămân principalul motor al economiei.

În acest context, eventualele întârzieri în implementarea reformelor asumate prin PNRR sau blocarea fondurilor europene ar putea afecta atât investițiile publice, cât și perspectivele economice ale României.

Inflația și deficitul de cont curent rămân puncte slabe

Raportul Fitch evidențiază și alte vulnerabilități structurale ale economiei românești.

Inflația continuă să se situeze peste intervalul urmărit de Banca Națională a României, fiind influențată inclusiv de majorarea TVA și de eliminarea unor măsuri de plafonare a prețurilor la energie.

În același timp, România se confruntă în continuare cu problema „deficitelor gemene”:

• deficitul bugetar;
• deficitul de cont curent.

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8% din PIB în 2025, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune. Fitch estimează o reducere sub 7% în 2026, în principal ca efect al încetinirii consumului și al diminuării importurilor.

Instabilitatea politică rămâne un risc major

Pe lângă indicatorii economici, agenția de rating urmărește și evoluțiile politice.

Fitch avertizează că instabilitatea guvernamentală și dificultățile privind continuarea reformelor fiscale reprezintă riscuri importante pentru economia României.

Agenția apreciază că provocarea principală nu este doar atingerea țintei de deficit din 2026, ci menținerea consolidării fiscale și în următorii ani, într-un context politic complicat.

Schimbările de guvern, apropierea ciclului electoral și presiunile pentru majorarea cheltuielilor publice ar putea afecta implementarea reformelor și credibilitatea planului fiscal.

România câștigă timp, dar nu și-a rezolvat problemele

Confirmarea ratingului BBB- reprezintă o veste pozitivă pentru România și pentru piețele financiare, deoarece evită o retrogradare cu efecte importante asupra costurilor de finanțare.

Totuși, păstrarea perspectivei negative transmite un mesaj clar: agențiile internaționale consideră că dezechilibrele economice și fiscale rămân semnificative.

În perioada următoare, evoluția deficitului bugetar, stabilizarea datoriei publice, continuarea reformelor asumate prin PNRR și menținerea stabilității politice vor fi elementele care vor decide dacă România își va păstra statutul de țară recomandată investițiilor sau va coborî în categoria „junk”, cu consecințe directe asupra economiei și finanțelor publice.