Sesiune extraordinară decisivă în Parlament: proiectele PNRR, legea salarizării și reformele majore ajung la vot

Guvernul a analizat proiectele de lege care urmează să fie discutate în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare, cu accent pe jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Adoptarea acestor acte normative este esențială pentru atragerea unor fonduri europene de aproximativ 4,6 miliarde de euro în următoarele luni.

Executivul a făcut o evaluare a celor șase domenii importante incluse în PNRR, proiecte care vizează investiții în infrastructură, sănătate, administrație publică, energie și reformarea sistemului de salarizare.

Șase proiecte majore pe agenda Parlamentului

Potrivit Guvernului, majoritatea proiectelor aflate pe agenda Parlamentului pot fi dezbătute și aprobate fără probleme majore, cu excepția proiectului privind salarizarea, unde negocierile sunt încă în desfășurare.

Printre proiectele prioritare se află:

• stimularea personalului ANAF și Vămii pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea colectării la buget;
• reforma carierei funcționarilor publici și a personalului contractual din administrație;
• Codul urbanismului;
• legile privind decarbonizarea și dezvoltarea proiectelor pe hidrogen;
• modificările privind incompatibilitățile și Agenția Națională de Integritate;
• legea salarizării unitare.

Codul urbanismului: impact de aproape un miliard de euro

Unul dintre proiectele importante este Codul urbanismului, care are un impact financiar estimat la aproximativ 970 de milioane de euro.

Proiectul este analizat în Comisia de administrație a Camerei Deputaților, iar una dintre modificările discutate vizează Bucureștiul. Începând cu 1 ianuarie 2028, autorizațiile de construire din Capitală ar urma să fie emise de Primăria Generală, nu de primăriile de sector.

Decarbonizarea și energia verde, obiective în PNRR

Guvernul pregătește două proiecte legislative privind tranziția energetică.

Primul vizează reducerea utilizării sistemelor de încălzire pe lemne cu randament scăzut și introducerea unor alternative precum:

• pompele de căldură;
• energia geotermală;
• sistemele fotovoltaice.

Al doilea proiect reglementează dezvoltarea investițiilor în domeniul hidrogenului, considerat un sector strategic pentru viitor.

Legea salarizării: reformă dificilă, dar necesară

Legea salarizării este considerată unul dintre cele mai complicate proiecte asumate prin PNRR. Adoptarea acesteia ar aduce României aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.

Potrivit Guvernului, reforma urmărește să creeze un sistem mai echitabil, bazat pe criterii clare și pe capacitatea reală a economiei românești.

Noua lege nu ar urma să reducă niciun venit, iar acolo unde nivelurile salariale rezultate ar fi mai mici decât cele actuale vor exista mecanisme de compensare.

Estimarea Executivului este că:

• aproximativ două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să crească;
• o treime ar urma să rămână temporar la nivelul actual până când diferențele vor fi eliminate.

România poate atrage 4,6 miliarde de euro prin PNRR

Guvernul susține că adoptarea proiectelor din PNRR nu reprezintă doar îndeplinirea unor obligații europene, ci un instrument pentru dezvoltarea României.

În următoarele trei luni, aprobarea reformelor ar putea permite accesarea unor fonduri de:

• 1,6 miliarde de euro;
• 3 miliarde de euro;

respectiv aproximativ 4,6 miliarde de euro în total.

Declarațiile de avere și reforma privind incompatibilitățile

Un alt proiect aflat în Parlament este cel privind incompatibilitățile și Agenția Națională de Integritate.

Guvernul susține menținerea obligației ca declarațiile de avere să fie publicate pe site-urile instituțiilor publice, considerând transparența un element esențial al reformei.

România solicită 2,5 miliarde de euro prin programul SAFE

Un alt proiect important vizează aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE.

Prin acest mecanism, România ar putea solicita un avans de aproximativ 15% din suma contractată, respectiv circa 2,5 miliarde de euro.

Banii ar putea fi utilizați pentru plata unor contracte deja semnate și pentru continuarea unor proiecte de infrastructură, inclusiv lucrări de transport.

Atacul cibernetic asupra Agenției de Cadastru: autoritățile lucrează la remediere

Baza de date a Agenției Naționale de Cadastru a fost afectată de un atac cibernetic, însă autoritățile transmit că datele privind proprietățile nu au fost compromise.

Serviciile specializate lucrează la mutarea aplicației în cloudul guvernamental și la verificarea securității infrastructurii.

Reluarea activității Agenției este estimată pentru săptămâna viitoare.

Guvernul analizează cererile de angajări în spitale

Executivul analizează solicitările privind deblocarea unor posturi în sistemul public de sănătate.

Din aproximativ 193.000 de angajați din sănătate, au fost solicitate 26.000 de posturi noi.

Guvernul consideră necesară o analiză mai strictă înainte de aprobarea angajărilor, în special în spitalele unde:

• cheltuielile de personal sunt foarte ridicate;
• gradul de ocupare a paturilor este scăzut;
• există diferențe majore între necesarul real și resursele disponibile.

Potrivit datelor prezentate, cheltuielile de personal din sănătate au crescut de la aproximativ 6 miliarde de lei în 2015 la peste 25 de miliarde de lei în 2025.

România nu estimează probleme de aprovizionare cu carburanți

În contextul tensiunilor internaționale și al problemelor de transport, Guvernul monitorizează situația aprovizionării cu carburanți.

Autoritățile estimează că România nu va avea probleme de alimentare în următoarele două săptămâni.

Situația este urmărită în special în zona de vest a țării, unde lucrările de infrastructură din zona Constanța-Fetești au afectat transportul feroviar al produselor petroliere.

Transporturile de combustibil vor fi prioritizate pe timp de noapte pentru evitarea unor blocaje.