Comisia Europeană avertizează că România legiferează tot mai des prin ordonanțe

Comisia Europeană semnalează, în Raportul privind statul de drept 2025, că România continuă să folosească într-o măsură ridicată ordonanțele Guvernului pentru adoptarea legislației, o practică ce reduce rolul Parlamentului și contribuie la instabilitatea cadrului legislativ.

Datele prezentate în raport arată că, din cele 248 de acte de legislație primară adoptate în cursul anului 2025, nu mai puțin de 124 au fost ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență. Astfel, jumătate din legislația primară a fost adoptată de Executiv prin proceduri accelerate, caracterizate de dezbateri parlamentare limitate și consultări publice reduse.

Bruxelles: lipsa de predictibilitate afectează economia

Potrivit Comisiei Europene, modificările frecvente ale legislației continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme semnalate de mediul de afaceri, organizațiile societății civile și sistemul judiciar.

Raportul arată că investitorii și companiile reclamă în mod constant faptul că schimbările repetate ale regulilor creează dificultăți în planificarea activității economice și sporesc incertitudinea. În același timp, numeroase proiecte legislative aflate simultan în procedură parlamentară fac și mai dificilă anticiparea modificărilor legislative.

Ordonanțele de urgență, folosite frecvent

Executivul european remarcă faptul că Guvernul continuă să aibă un rol important în procesul de legiferare prin utilizarea ordonanțelor, instrumente care, de regulă, sunt adoptate într-un ritm mai rapid decât legile dezbătute în Parlament.

Comisia subliniază că aceste acte normative sunt adoptate cu consultări publice limitate sau chiar în lipsa acestora și nu fac parte din procesul obișnuit de planificare a politicilor publice, ceea ce contribuie la accentuarea impredictibilității legislative.

Evaluările de impact rămân o vulnerabilitate

Raportul mai evidențiază că autoritățile române continuă să realizeze insuficient evaluările de impact înainte de adoptarea unor acte normative importante. De asemenea, efectele asupra drepturilor fundamentale sunt analizate rar, deși legislația impune astfel de verificări.

Printre problemele identificate se numără și consultările publice considerate ineficiente, precum și documentarea insuficientă a impactului pe care noile reglementări îl pot avea asupra economiei și societății.

Mii de proiecte restante în Parlament

Comisia Europeană amintește că noul Parlament și-a început mandatul cu aproximativ 2.500 de proiecte legislative rămase din legislaturile precedente. În plus, posibilitatea introducerii pe agenda parlamentară a unor inițiative mai vechi contribuie, în opinia Executivului european, la lipsa de coerență și predictibilitate a procesului legislativ.

Ce recomandă Comisia Europeană

Pentru remedierea acestor probleme, Comisia amintește că România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, elaborarea unui Plan pentru o mai bună reglementare în perioada 2026–2030.

Obiectivul acestuia este îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, realizarea unor evaluări de impact mai consistente și extinderea consultărilor cu mediul de afaceri, societatea civilă și celelalte părți interesate înainte de adoptarea noilor acte normative.