Senatul a adoptat legea privind incompatibilitățile și declarațiile de avere. Ce se întâmplă în cazul lui Dominic Fritz
Plenul Senatului a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, legea-jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind regimul incompatibilităților, conflictelor de interese și declarațiilor de avere. Proiectul a fost votat cu 105 voturi „pentru”, 8 „împotrivă”, 7 abțineri și 2 parlamentari care au fost prezenți, dar nu au votat. Actul normativ merge la promulgare, însă PNL și USR au anunțat că analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale.
Amendamentul care a generat controverse
Cea mai dezbătută modificare introdusă în lege este o prevedere tranzitorie care stabilește că persoanele pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese și care se află încă în perioada interdicției legale de trei ani își pierd de drept funcția sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Pentru cazurile în care o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese va fi pronunțată după intrarea în vigoare a actului normativ, încetarea mandatului sau a funcției va opera de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate (ANI) ori a hotărârii judecătorești.
Aceste prevederi au provocat dispute în Parlament, opoziția susținând că textul ar putea produce efecte retroactive și ar putea fi neconstituțional.
De ce este invocat cazul Dominic Fritz
Controversa este legată de situația primarului municipiului Timișoara și liderului USR, Dominic Fritz. În luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv decizia prin care acesta a fost declarat în conflict de interese administrativ.
USR susține că noua prevedere îl vizează în mod direct și că ar putea conduce la încetarea mandatului său de primar. Dominic Fritz a calificat amendamentul drept neconstituțional și a anunțat că formațiunea va contesta legea la Curtea Constituțională, dacă aceasta va intra în vigoare în forma adoptată de Parlament.
Partenerii de viață ai demnitarilor vor depune declarații
Noua lege extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și asupra persoanelor care au relații asemănătoare celor dintre soți cu anumite categorii de demnitari.
Măsura se aplică, între alții, în cazul Președintelui României, parlamentarilor, membrilor Guvernului, secretarilor de stat și președinților de consilii județene.
Excepții privind conflictul de interese pentru aleșii locali
Actul normativ introduce și noi excepții în Codul administrativ privind conflictul de interese.
Astfel, un ales local nu va fi considerat în conflict de interese atunci când emite sau participă la adoptarea unui act administrativ în exercitarea unei competențe exclusive stabilite de lege, fără posibilitatea de delegare, iar beneficiul rezultat pentru rude sau soț este determinat direct de lege și nu poate fi influențat prin voința sa.
De asemenea, nu constituie conflict de interese participarea la adoptarea actelor administrative cu caracter normativ.
Declarațiile de avere nu vor mai fi publice
Una dintre cele mai importante modificări vizează regimul declarațiilor de avere.
Acestea nu vor mai fi publicate integral, urmând să fie păstrate de Agenția Națională de Integritate timp de șapte ani. În schimb, ANI va publica o declarație de interese financiare, care va conține informații sintetizate despre patrimoniul și interesele persoanelor obligate de lege să depună astfel de documente. (Profit.ro)
Interdicție de până la trei ani pentru incompatibilitate
Legea menține sancțiunea aplicabilă persoanelor pentru care s-a constatat definitiv existența unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese.
Acestea nu vor putea ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă pentru o perioadă de până la trei ani, calculată de la data rămânerii definitive a raportului ANI sau a hotărârii instanței. Tot de la acel moment intervine încetarea de drept a mandatului sau a funcției, în condițiile prevăzute de noul act normativ.
Adoptarea legii reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, însă forma finală a proiectului rămâne contestată politic, iar constituționalitatea unor prevederi ar putea fi analizată de Curtea Constituțională în perioada următoare.
