Alexandru Nazare, despre inflație și deficit: România intră într-o nouă etapă de ajustare economică

Inflația din România a înregistrat o scădere accelerată în ultimele luni, în timp ce deficitul bugetar s-a redus semnificativ față de anul trecut. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, spune că evoluțiile indică o corecție a dezechilibrelor economice, dar avertizează că măsurile de ajustare trebuie continuate.

Inflația a scăzut de la peste 10% la 6,2%

Datele prezentate de ministrul Finanțelor arată o încetinire rapidă a inflației. După un nivel de peste 10% în luna iunie, rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în iulie și a coborât la 6,2% în august.

Nazare consideră că această evoluție reprezintă un semnal important pentru economia României și subliniază că reducerea nu este rezultatul unei plafonări administrative, ci al procesului de reechilibrare economică.

„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei”, a afirmat Alexandru Nazare.

Deficitul bugetar, cu 37% mai mic

Pe partea de finanțe publice, România a înregistrat o reducere considerabilă a deficitului în primele șapte luni ale anului. Acesta este cu aproximativ 37% mai mic decât în perioada similară a anului precedent.

În paralel, investițiile publice au crescut cu circa 15 miliarde de lei. Evoluția este importantă în contextul în care autoritățile încearcă să reducă dezechilibrul bugetar fără să renunțe la proiectele de investiții.

O presiune semnificativă asupra bugetului este reprezentată de plata dobânzilor pentru datoria publică. Costurile aferente acestora ajung la aproximativ 3% din PIB.

Prețurile cresc mai lent, dar nu revin la nivelurile de altădată

Reducerea inflației trebuie interpretată cu atenție. O rată mai mică nu înseamnă că produsele și serviciile au devenit, în general, mai ieftine, ci că ritmul de creștere a prețurilor este mai redus.

Există însă și categorii unde sunt raportate scăderi efective de preț. Prețurile alimentare au coborât cu aproximativ 0,7% într-o singură lună, iar fructele și legumele sunt mai ieftine comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, petrolul și carburanții rămân o sursă importantă de presiune asupra inflației, evoluția piețelor internaționale continuând să influențeze economia românească.

Ajustarea deficitului trebuie să continue

Potrivit lui Alexandru Nazare, rezultatele obținute până acum nu sunt suficiente pentru ca România să considere procesul de consolidare fiscală încheiat. Reducerea deficitului trebuie menținută, iar cheltuielile publice trebuie gestionate astfel încât să nu genereze noi dezechilibre.

Ministrul susține că economia trebuie să renunțe treptat la modelul bazat pe consum finanțat prin datorie și să se concentreze pe investiții și pe creșterea veniturilor reale.

„Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a declarat Alexandru Nazare.

Energia, industria și infrastructura, în centrul strategiei

Pentru o creștere economică sustenabilă, prioritățile indicate vizează domenii precum energia, industria și infrastructura. Un rol important îl au, de asemenea, fondurile europene și mobilizarea capitalului românesc.

Obiectivul este ca economia să se bazeze tot mai mult pe investiții și productivitate și mai puțin pe consum susținut prin împrumuturi. În acest proces, predictibilitatea economică și fiscală rămâne esențială pentru atragerea investițiilor și consolidarea încrederii în economia românească.

Reducerea inflației și diminuarea deficitului reprezintă pași importanți, însă menținerea acestei direcții va fi una dintre principalele provocări economice pentru perioada următoare.